Ne pare rău, nu este nimic în coș.
„Țuica” este considerată băutura națională a României și este mai populară chiar decât vinul. Ca străin, este imposibil să călătorești prea mult prin țara noastră fără a fi invitat de localnici la un pahar de țuica de prune sau palincă
Românii au și o vorbă din popor: La început a fost pruna, apoi a venit țuica.
Poate că sună puțin exagerat, dar lucrurile exact așa s-au întâmplat, cel puțin pe teritoriul țării noastre. Așa cum probabil ai ghicit deja, ingredientul principal și, de fapt, singurul care ar trebui să se găsească într-o țuică sau palinca de prune de calitate, este pruna.
Călătorii de peste hotare numesc mândria noastră națională eau-de-vie sau moonshine românesc. Însă indiferent de denumire, trebuie să recunoști că orice masă românească tradițională parcă pică mai bine dacă o începi cu un pahar de țuică sau palincă.
Atât tuica de prune cât și palinca de prune sunt niște băuturi destul de puternice. Ele au o concentrație de alcool cuprinsă între 25 și 65%, ceea ce le câștigă dreptul de a fi numite tării.
Românii beau atât țuica de prune, cât și palincă în pahare mici. Un pahar grappa de 40-60 ml este mai mult decât perfect pentru o degustare ca la carte. Cu alte cuvinte, putem spune că o cantitate standard de tuica de prune sau palinca este echivalentul unui shot. Spre deosebire de băuturile străine tari care se beau ca shot-uri însă, țuica și palinca se beau cu înghițituri mici, puțin câte puțin, ca să le savurezi cum se cuvine și să le lași să-și facă efectul. Mai ales străinii care nu sunt obișnuiți cu băuturi atât de tari sunt sfătuiți să pună în practică această tehnică și să se lase cuprinși treptat de toropeala inconfundabilă determinată de țuică sau palincă și să nu le consume rapid.
Iar la capitolul cantitate, nici măcar celor cu mai multă experiență nu li se recomandă o cantitate mai mare de două shot-uri odată.
Există multe rețete de țuică și bineînțeles de palinca, iar cea mai mare cantitate la nivel național se produce în distilerii private din mediul rural, în cantități mici, pentru consumul fiecărei familii. Conform statisticilor, mai mult de jumătate din recolta de prune din România se transformă an de an în țuică și palincă proaspătă.
Dar prunele nu sunt singurele fructe din care românii știu să facă alcool. Ne plac și alte fructe precum merele, piersicile sau caisele și nu ne dăm în lături nici de la alte provocări.
Aproape orice român are la țară cel puțin o rudă care face țuica de prune sau palinca și majoritatea dintre noi, mai ales cei din generațiile mai vechi, am admirat măcar o dată în viață meticulosul proces de fabricație.
Procesul de fabricație a țuicii sau palincii de prune începe cu cel puțin 30 de zile de distilarea propriu-zisă, cu fermentarea fructelor. După ce au petrecut câteva săptămâni în butoaie de lemn sau plastic, fructele fermentate se fierb în cazane speciale, iar aburul de alcool este capturat și transformat în lichid cu ajutorul unui cazan și a unei instalații prin care curge apă rece.
Într-unele regiuni din România, țuica se mai distilează încă o dată. Astfel, se obține o băutură mai puternică cunoscută sub numele de „palincă”. Dacă faci un tur prin România și vizitezi distilerii din diferite sate, localnicii vor fi bucuroși să-ți arate cum se prepară cele mai iubite băuturi tradiționale din țara noastră.
Țuica și palinca au devenit o parte importantă din viața românilor. Aceste băuturi sunt nelipsite de la festivitățile și sărbătorile românești, inclusiv botezuri, nunți, târguri locale și tradiționale și chiar priveghiuri, servite pahare tuica mici, ca pentru shot-uri. Până nu demult, în loc de bani, în multe părți ale țării se ofereau țuică sau palincă în schimbul anumitor munci prestate ocazional. În sezonul rece, pe lângă vinul fiert, românii prepară țuică fiartă cu piper, ca să se încălzească, iar vara o beau ca aperitiv, înainte de o masă copioasă.
În funcție de concentrația de alcool și de regiunea țării, țuica mai este numită și horincă în Nord, în zona Maramureșului sau jinars în Cluj Napoca. Cuvântul palincă se folosește cel mai des în Transilvania și are origini maghiare.
Cauți pălincă de vânzare? După atâta vorbă, cu siguranță ți s-a făcut poftă de o țuică sau palincă limpede și tare. În ziua de azi palincă se poate cumpăra din majoritatea supermarketurilor și în restaurante. Dar pentru o experiență autentică, ai grijă să alegi o băutură românească, fabricată local. Și la târgurile tradiționale sau magazinele de suveniruri țuica și palinca sunt mereu prezent și, bineînțeles, tot timpul anului, le găsești aici, în magazinul nostru online.
Tot ca o experiență ieșită din comun, merită să încerci și țuică sau palincă direct de a localnici, în pelerinajele tale prin țară. Să nu te mire dacă te vor servi din sticle de plastic de suc sau alte recipiente improvizate. Țuica și palinca se prețuiesc mult în România și poți să fii sigur că recipientele respective au fost curățate corespunzător înainte de a fi umplute cu lichidul de culoarea cristalului.
Gustul țuicii este destul de puternic și distinct. Pe măsură ce o sorbi, ea îți lasă o senzație de arsură în gât și simți cum te cuprinde o căldură plăcută în tot corpul. Totuși, se consideră că țuica îmbunătățește digestia și te ajută să scapi de timiditate. Așadar, dacă ai probleme cu timiditatea, mai în glumă, mai în serios, o gură de țuică ar putea fi soluția ta salvatoare.
Pentru cei cu o natură mai delicată, există alternative la țuică. „Afinata” și „vișinata” sunt lichioruri de fructe, nu la fel de puternice ca țuica sau palincă și cu siguranță mult mai dulci și mai parfumate.
Afinata este o băutură alcoolică făcută din sirop de afine, căruia i se adaugă alcool. Iar vișinata se prepară cu vișine fermentate cu zahăr, cărora li se adaugă alcool. Ambele sunt dulci, miros extraordinar și sunt pline de arome îmbietoare.
Lasă un răspuns